Zgomote de tinichea

   Stau si ma intreb cu precadere ce forma o avea prostia? E rotunda, sau poate e lichida, ori e maro sau poate doar fierbinte? Ne tot impiedecam de ea, tot mai des in ultima vreme, si in unele zile e ca o mare agitata, vrea sa iasa la iveala cu orice pret si sa traga in lumea ei tot ce prinde in saltul imaginar. Daca te uiti atent in jur...de fapt nu e corect spus, asa ca reformulez. Daca ai un dram de minte si un strop din simtul ridicolului si te uiti in jur n-ai cum sa nu constati ca prostia se raspandeste cu o viteza colosala, peste viteza cu care Romania se indatoreaza la FMI. Trebuie sa fii stapan pe ideile tale insa cel mai tare pe orgoliul tau timp de 5 secunde. Sa rezisti impulsului de a-ti da cu parerea cand nu ai nimic de spus. Majoritatea nu o face, mereu stiu ei ce a fost, ce e bine, cine e bun si ce e important.

   Multi au frustrari in suflet si de frica ca se pot rezolva nu vor sa le dea drumu. Dar gasesc oportun sa il apuce pe un altu de maneca si sa mestece cu linguroiul de lemn in viata lor de parca ar fi ceaunul din satra lor. Ce conteaza ca sunt penibili, ca solutiile lor salvatoare nu pot recupera nici o musca schioapa, ei au solutia pe care acum, cand e tardiv, o stiu pe de rost, cu ochii inchisi. Inainte au stiut-o, da n-au spus-o de teama ca devin profeti in tara lor. Si nu ca nu ar suporta celebritatea, dar pur si simplu nu avea timp sa se aplece asupa problemelor din jur. Acum dupa ce raul a fost facut, brusc s-a dilatat timpul de la prostia lor fierbinte, si au ragaz de 5 minute ca sa ne spuna cum trebuia actionat, ce trebuia facut, cat suntem de ingrati ca nu ne-am salvat si mai ales cat suntem de limitati ca nu recunoastem un geniu ca al lor. Un geniu pustiu din punct de vedere al neuronilor. Substanta cenusie ce sa mai vorbim! 

   Prostia se personifica, sau sa zic ca isi alege niste gazde primitoare? Nu exista o scoala ca sa fii prost, ar fi prea la indemana oricum sa ajunga acolo, pe taramul neroziei si sa creasca densitatea. Te nasti cu talentul de a fi prost si....vorba proverbului, asa ramai. Pana la urma cred ca prostia e un talent dupa o formula mai mult logica decat filosofica. Si anume ceva lipsuri, mentale sau sentimentale,  niscavai picaturi forte de orgoliu indobitocit, ridicol acolo pentru gust, niste tupeu ca sa aiba consistenta si ca totul sa fie legat bine suficienta logoree.

  Mai sunt valuri de prostie, cand isi pun la comun talentu si scuipa ineptii la adresa cuiva sau a unui fapt. De fapt incearca sa faca salturi in lumea oratorilor cu minte si argumente. Nu stiu cum se face, cred ca gravitatia ii saboteaza de fiecare data, ca mereu ajung tot in lacul dobitociei, niciodata nu apuca sa atinga macar malul inteligentei.

   Ar trebui sa ma opresc ca daca ii lauzi prea mult pe prosti le stranesti sistemul primitiv de mandrie si prejudecata si incep sa faca iar salturi si valuri. Nu ca ar destabiliza ceva, ci doar ar face inca o runda de zgomot....si sa fim seriosi...toti suntem satui sa auzim prosti vorbind. Nu cred ca cineva isi doreste sa le asculte zumzetu la maxim ca bonus.

   Ineptia, stupizenia, tampenia, indiferent sub ce forma se prezinta e aceeasi lipsa de fond. E glas de tinichea  curata. Prostii vorbesc mereu, ca asta e menirea lor, insa datoria noastra e sa ii facem sa ramana la nivel de zgomot de fundal! Musai!

   Prost sa fii, noroc ca esti!