A fi domn e o intamplare, a fi om e lucru mare. Folclorul are raspunsuri si la intamplarile vietii moderne.
“Doamna, sunteti fermecatoare!” Dincolo de apelativ exista substanta. Toti am avut sansa sau nesansa ca in viata asta sa cunoastem doamne care in loc de esenta ce sustine acest statut au indesat multa hartie mototolita ca sa para pompos si coloana vertebrala a moralitatii sa para dreapta. Doamne astea ies mereu in evidenta, si-ar scrie pe frunte chiar, daca lumea nu ar fi atat de obosita de reclame stridente.
Pana la urma de unde vine statutul? Din inteligenta? Din sentimente? Din maritis? Din ceea ce reprezinti ca OM? Raspunsul cred ca depinde de etajera pe care iti duci existenta. Cu cat etajera e mai apropiata de sol, cu atat mai multe doamne o populeaza. Hai sa o punem pe seama raului de inaltime!Cu cat e mai ridicata stacheta, tot mai mica densitatea de doamne pe metru patrat.
Observ in jur tot mai des o specie. Specie care se extinde tot mai mult si care e din ce in ce mai stridenta! N-ai cum sa nu o vezi, deoarece odata ce a pus stiloul pe registrul civil de la primarie, i se intipareste pe fizionomie statutul dobandit prin maritis. Si in poza cu semnatura de riogare, zambetul ei transpune spre eternitate: da, sunt doamna. Nu se stie ce a fost intai: dragostea, dorinta de a imbraca rochia de mireasa, sau sentimentul de a ti se adresa societatea cu doamna! Probabil, specia asta defineste dragostea ca fiind un amalgam din toate astea, insa in cantitatea cea mai mica se pune sentimentul, ca sa nu altereze restul ingredientelor.
Au casta lor si e greu de patruns in ea daca nu ai aceleasi principii de guvernare a vietii. Daca nu cersesti cu disperare ca dupa nunta oamenii sa ti se adreseze cu doamna, daca nu ai pretentia ca cersetorul tau preferat, pe care il miluiesti zi de zi, sa stie ca ai devenit doamna si sa se conformeze in adresare, n-ai nici o sansa. Ca sa fii admisa trebuie sa crezi cu tarie in asta si sa te adresezi prietenelor tale bune cu “Mai vrei zahar in cafea, doamna”, “Ce ai mai gatit azi, doamna?”, “Doamna, ce esarfa minunata porti azi”, “Doamna, vrei sa iesim la o plimbare?”.
Exista sinonime ca jupaneasa, madame, cucoana, dama, signora. Pentru specia asta, sinonimele sunt peiorative. Probabil, daca ar iesi din globul de cristal in care isi duc existent fals colorata in roz, ar vedea ca, de-a dreptul dezgustator e tabloul in care ele isi zugravesc viata…..de doamna!
Doamnele reale isi duc existent obisnuita si discuta principia la un ceai cu indulcitor. Mai ca ai jura ca sunt firi obisnuite, dar totusi le tradeaza ceva! Observi, de bun simt, ca au o tinuta care iti fura ochii prin eleganta si simplitatea cu care o poarta! Observi ca, daca pune un banut in mana unui om napastuit, ii strange mana in pumnul ei, fara sa astepte multumirea cu titlu nobiliar in coada. Nu specifica niciodata ca vrea o salata pentru ca e la cura de slabire, o vrea pentru ca e sanatoasa. Face shopping cu aceasi gratie si acelasi interes si la mall, dar si in outleturi!
Doamna de la 1900 cred ca ar apasa butonul de panica intai, si mai apoi pe cel de teleportare, daca ar avea sansa sa vada ce s-a ales de invatamintele ei, duse din generatie in generatie! S-a ales ….telefonul fara fir!
Desi m-am maritat, raman o lady! E numa buna etajera asta, ai loc de respirat pe ea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu